Nevoia de fonduri suplimentare, pentru susținerea sau dezvoltarea afacerii sau în scopuri personale, determină majoritatea oamenilor să solicite împrumuturi. Băncile acordă credite în urma unor analize de risc, iar aceste credite reprezintă un procent stabilit de ofițerul de credit din valoarea de piață a proprietății imobiliare pusă garanție.
În cadrul evaluării pentru raportare financiară, estimăm valoarea justă a activelor corporale de natura terenurilor, clădirilor, mașinilor și echipamentelor, precum și a celor necorporale, ca de exemplu mărci înregistrate, brevete de invenție, patente, aplicații software. De asemenea, pot fi reevaluate participațiile deținute de către compania subiect la capitalul altor companii, pentru a reflecta valorile juste ale acestor dețineri în situațiile financiare anuale.
Se întocmește in scopul actualizarii valorii contabile a activelor aflate in patrimoniul persoanelor juridice. Evaluarea pentru raportare financiara (Reevaluarea imobilizărilor corporale asa cum este mentionata in cadrul de raportare contabila specific fiecarei entitati) se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
Pentru a respecta diferite standarde de raportare financiară, companiilor li se poate cere să aibă o estimare independentă și obiectivă a valorii juste a activelor și pasivelor lor.
Pentru instituțiile publice, OMFP 3471/2008 prevede ca activele fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor aflate în patrimoniul instituțiilor publice vor fi reevaluate cel puțin o dată la 3 ani;
Standardele Internaționale de Contabilitate stabilesc o perioadă de cel mult 5 ani pentru reevaluarea activelor societăților care aplică IFRS. OMFP 1802 prevede ca reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanțului.
Începând cu 1 ianuarie 2016, evaluarea pentru stabilirea valorii impozabile a clădirilor se realizează în scopul stabilirii impozitului pe clădirile din patrimoniul persoanelor juridice, precum și pentru stabilirea impozitului pe clădirile cu destinație nerezidențială aflate în proprietatea persoanelor fizice.
Pentru clădirile cu destinație nerezidențială, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere stabilită de autoritatea locală asupra valorii impozabile, care poate fi: a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință; b) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință; c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință. În cazul persoanelor juridice, valoarea impozabilă a clădirilor cu destinație rezidențială și nerezidențială este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi: a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal; b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării; c) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior; d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
Valoarea impozabilă a clădirilor deținute de către persoane juridice se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință.
Expertiza Judiciară – este reglementată de OG 2/2000, aceasta este dispusă de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești sau alte organe cu atribuţii jurisdicţionale, si este efectuată de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurari ale cauzei.
Expertiza judiciară se efectuează în conformitate cu principiile legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei, independenţei expertului, obiectivităţii şi plenitudinii cercetărilor, confidenţialităţii, imparţialităţii şi echităţii.
Expertiza judiciară constituie o acţiune procesuală efectuată în cadrul procesului civil, penal sau contravenţional (în general – proces judiciar), în scopul aflării adevărului, prin efectuarea unor cercetări metodice, cu aplicarea cunoştinţelor speciale şi procedeelor tehnico-ştiinţifice pentru formularea unor concluzii argumentate cu privire la anumite fapte, circumstanţe, ce pot servi drept probe într-un proces judiciar.
Expertiza extrajudiciară se efectuează în temeiul cererii scrise a persoanelor fizice sau juridice privind solicitarea de efectuare a expertizei. Cererea urmează să conţină informaţii şi anexe necesare şi suficiente, care să permită efectuarea completă a cercetării, similar actului de dispunere a expertizei judiciare.
Expertiza extrajudiciară se efectuează în afara unui proces judiciar şi presupune efectuarea unor cercetări metodice, cu aplicarea cunoştinţelor speciale şi procedeelor tehnico-ştiinţifice, pentru formularea unor concluzii argumentate cu privire la anumite fapte, circumstanţe, obiecte materiale, corpul şi psihicul uman, fenomene şi procese.
Expertiza extrajudiciară poate servi drept material auxiliar în formularea unei plângeri.
În cazul litigiilor pe care dvs. le deschideți, sau sunt îndreptate împotriva dvs., care includ aspecte tehnice, recomandabil este să apelați la un expert tehnic judiciar. Formularea clară, profesională, argumentată tehnic a punctului dvs. de vedere este una din condițiile succesului acțiunii dumneavoastră.
Consultarea unui expert tehnic judiciar pentru corelarea noțiunilor de natură tehnică cu cele juridice vă poate clarifica propria opinie și șansele pe care le puteți avea în demersul juridic la care luați parte.
Evaluare pentru ANAF, precum și pentru alte instituții publice din România, Camera executorilor judecătorești, Autoritatea tutelară sunt acceptate și apreciate, având ca scop executarea și eşalonarea datoriilor, cât și pentru prezentarea de garanție.
Evaluare pentru rezolvarea litigiilor
Justă compensare în caz de expropriere, cazuri de înșelătorie dovedită a cumpărătorului, evaluarea pentru pagubele prin deteriorarea proprietății, partajări, sunt câteva din situațiile în care se impune efectuarea unei evaluări imobiliare.
Pentru persoane juridice și fizice. În condițiile unei evoluții economice stabile, valoarea de investiție pentru proprietățile imobiliare este apropiată de valoarea de piață. În cazul în care economia este în tranziție, așa cum este cea din România, în ceea ce privește piața imobiliară pot exista dezechilibre între ofertă și cerere. În aceste condiții, din perspectiva cumpărătorului sau vânzătorului, numai un specialist evaluator poate să evidențieze atât punctele tari, cât și pe cele slabe ale unei proprietăți imobiliare, venind astfel cu un suport material justificat în negocierile ce se poartă pentru schimbarea proprietarului. Serviciile unui evaluator imobiliar fiind esențiale pentru evaluarea corectă a bunului care face obiectul acelei tranzacții.
Pentru evaluarea pentru vânzare evaluatorul va estima ce preț ar putea fi obținut în urma competiției dintre diferiți cumpărători potențiali. Un client poate solicita o evaluare atunci când dorește să cumpere o proprietate.
Evaluarea este realizată în funcție de cerințele asigurătorului (valoare de piață, cost de înlocuire brut sau net);
Cel ce intenționează să încheie o asigurare este bine să aibă în vedere necesitatea de a introduce clauze suplimentare la încheierea poliței, pentru că în practica asigurătorilor, se folosește valoarea de piață, care, în condițiile economiei noastre în tranziție, poate fi mai mică decât valoarea de reconstrucție.
Cel ce se asigură va obține un procent din suma asigurată, datorită faptului că în majoritatea cazurilor bunul nu se distruge în întregime, ci parțial, situație în care este necesar să se facă o evaluare corectă, pornind de la costul de înlocuire (care reprezintă costul estimat pentru a construi la prețurile curente, la data evaluării, o copie, o replică exactă a clădirii evaluate, folosind aceleași materiale, normative de construcție, arhitectură, planuri și calitate de manoperă din care se scad toate deficiențele și deprecierea clădirii).
Evaluarea pentru emigrare
Raportul de evaluare a proprietăților imobiliare deținute de beneficiarul persoană fizică ce dorește să emigreze, întocmit de un evaluator imobiliar autorizat, este perfect valabil în fața autorităților țării în care beneficiarul dorește să emigreze, pentru a face dovada posibilităților financiare.
Evaluarea bunurilor mobile
Evaluarea de bunuri mobile este procesul prin care un evaluator autorizat ANEVAR determină valoarea corectă și imparțială a bunurilor tale mobile la un anumit moment dat și într-un anumit context specific.
Acest tip de evaluare este realizată doar de un expert autorizat ANEVAR cu specializarea EBM și te ajută să nu plătești mai mult decât face și să îți protejezi investițiile într-o multitudine de situații.
Verificarea Evaluării
Verificarea unei evaluări reprezintă procesul de elaborare a unei opinii privind modul de întocmire a acesteia, precum și comunicarea acestei opinii, proces care se materializează printr-un raport scris. Aceasta se realizează de un evaluator autorizat care deține și specializarea VE – Verificarea evaluării.
Certificare energetică
Obligatoriu începând cu 19.07.2013 pentru orice tranzacție imobiliară de vânzare-cumpărare.
Pentru recepția unei construcții la finalizarea lucrărilor de execuție, înscrierea în rolul fiscal al unei clădiri sau a unei părți din clădire, închirierea anumitor imobile și când vrei să știi valoarea reală a unei proprietăți (negociere), oferă proprietarului unei clădiri reduceri de impozite în baza eficienței energetice a imobilului.
Certificatul energetic este actul care atestă performanța energetică a clădirii, casei sau imobilului auditat, pe baza documentației puse la dispoziție de beneficiar și a inspecției imobilului.
Auditorii certificați (gradul I și gradul II) pot întocmi certificate energetice pentru orice tip de clădire (apartament, case, bloc, vile, hale industriale, spații comerciale, clădiri de birouri, etc.), indiferent de scopuri (vânzare-cumpărare, închiriere, recepție, informare).
Certificatul de performanță energetică atestă performanța energetică a clădirii și oferă informații despre consumul de energie, eficiența energetică și emisiile de CO2.
Audit energetic
Auditul energetic este un proces complex prin care un auditor energetic certificat evaluează proprietatea din punct de vedere termotehnic, funcțional și al instalațiilor și stabilește nivelul de performanță energetică a imobilului.
Auditorul va analiza instalațiile și dotarea clădirii care face obiectul proiectului, gradul de deteriorare și vechimea instalațiilor și va veni cu propuneri de soluții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor poluante ale clădirii, pentru confortul casei, identificând probleme de izolație, ventilație sau temperatură, pentru creșterea valorii proprietății, atunci când vrei să vinzi sau să închiriezi.
O clădire sau o instalație eficientă energetic poate avea o valoare mai mare pe piața imobiliară și poate atrage potențiali chiriași sau cumpărători datorită costurilor de operare mai mici.
Inventariere
Inventarierea elementelor de natură activelor, datoriilor și capitalurilor proprii reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situației reale a tuturor elementelor de natură activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale fiecărei entități, precum și a bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu, aparținând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței entității pentru respectivul exercițiu financiar.
În temeiul prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, entitățile au obligația să efectueze inventarierea elementelor de natură activelor, datoriilor și capitalurilor proprii deținute, la începutul activității, cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar pe parcursul funcționării lor, conform OMFP 2861/2009.
